Viaţa Spirituala - Calvaria - Satu Mare
|
Esse
Esse
Mă-ntreb adeseori
Cu lacrimi şi suspine
- Doamne, ce este viaţa...
Cum m-ai creat pe mine?
Fiind atât de slab
Şi fără învăţăminte,
Mi-am întrebat părinţii:
- Ce-i viaţa, în cuvinte?
Iar ei cu umilinţă
Se îndreaptă către mine,
Şi-mi spun fără-ndoială:
"Suntem făpturi ca tine".
Spune-mi omule din om,
Ce vii din asfinţit,
De ce alergi mereu
Spre negrul răsărit?
- Spuneţi voi, ce ştiţi
Ca să citiţi în stele,
Veţi putea răspunde
La setea întrebării mele?
Spune-mi tu, natură,
Ce te-nnoieşti mereu,
Cum voi putea trăi
Lipsit de Dumnezeu?
- Spune-ţi voi cei sfinţi,
Ce e curat şi sfânt?
Ce nouri învolburaţi
Mă împiedică să cânt?
Spune-mi tu, o Doamne,
Cu glasul tău ceresc,
Că eu fiinţa ta
N-am glas dumnezeiesc.
Nu mai întreb ce-i viaţa
Greşind a te uita,
Dar ştiu că tu în mine
Mai poţi iubi, ierta.
de Ciprian Bran |
|
|
|
|