Articole - Calvaria - Satu Mare
|
Foaie parohială - august- Cultul Preasfintei Inimi
Arătând într-o revelaţie Inima Sa Sfintei Maria Margareta Alacoque (1647-1690), Isus a spus: “Iată acea inimă care a iubit atât de mult oamenii şi de la care nu primeşte decât nerecunoştinţă şi dipreţ...”. În diferitele apariţii, aceleiaşi Sfinte, Isus îi face următoarele promisiuni pentru aceia care vor onora Inima Sa prin cultul primei vineri (timp de 9 luni consecutiv, în fiecare primă vinere din lună creştinii trebuie să se spovedească, să se împărtăşească şi să se consacre prin actul de consfinţire):1. Le voi a toate harurile trebuincioase stării lor de viaţă. 2. Voi dărui pace familiilor. 3. Îi voi mângâia în toate suferinţele lor. 4. Voi fi scutul lor sigur în viaţă şi mai ales în ceasul morţii. 5. Voi revărsa din belşug binecuvântare peste tot ceea ce ei întreprind. 6. Păcătoşii vor afla în Inima mea izvorul şi oceanul nemărginit al milostivirii. 7. Sufletele care tânjesc în lâncezeală vor deveni pline de zel. 8. Sufletele pioase vor ajunge la o mare desăvârşire. 9. Voi binecuvânta locurile unde se alfă şi unde se cinsteşte icoana inimii mele.10. Preoţilor le voi da harul să mişte şi inimile cele mai împietrite. 11. Numele acelora care răspândesc această devoţiune vor fi înscrise în inima mea, de unde nu se vor şterge niciodată. 12. Tuturor celor care se vor împărtăşi nouă luni de-a rândul, în fiecare primă vineri a lunii, le promit harul statorniciei până la sfârşit. Ei nu vor muri lipşiţi de harul meu, nici fără a primi sfintele sacramente. În ceasul din urmă, Inima mea le va fi scăpare sigură. (Această făgăduinţă trebuie înţeleasă în sensul că cine s-a împărtăşit nouă luni în fiecare primă vineri dobândeşte harul statorniciei până la sfârşit, colaborând şi răspunzând cu fidelitate la chemările harului lui Dumnezeu).
Dorinţele Inimii Preasfinte a lui Isus: - a returna iubirea pe care ne-o poartă; - a crede în mila Sa; - a spera totul de la bunătatea Sa; - a nu ne îndoi niciodată de iertarea Sa; - a iubi crucea - pentru ca nimeni nu intră în cer dacă nu iubeşte crucea şi o îmbrăţişează de bunăvoie din iubire; - a face din viaţa noastră o unire continuă cu viaţa Sa. Actul care în sine însuşi nu are mare valoare, dacă se impregnează de sângele Său sau se uneşte cu acea acţiune făcută de Isus în viaţa Sa pământească, capătă o mare valoare; actul trebuie să îndeplinească două condiţii: - să fie ordonat de ascultare sau şi nu din capriciu; - să se facă în unire intimă cu Isus, acoperindu-l cu Sângele Său şi cu intenţie curată.
Isuse, cu inima blândă şi smerită, fă inima noastră asemenea cu Inima Ta.
|
|
|
|
|
