Viaţa Spirituala - Calvaria - Satu Mare
|
Omilia Ps Schonberger Eugen, episcopul diecezan, cu ocazia proclamarii anului Jubiliar
Dragi Fraţi şi Surori! Dacă luăm în mână un ziar, dacă ascultăm radioul, dacă ne uităm la televizor citim, auzim şi vedem fără încetare disputele dintre Rusia şi Ucraina, cum palestinienii şi evreii se omoară unii pe alţii, că în India creştinii sunt prigoniţi, şi aş mai putea înşira nenumăratele suferinţe. Vor să ne facă să credem că sursa tuturor relelor este criza economică ce mătură totul în cale. Dar trec sub tăcere faptul că la rădăcina tuturor relelor se află păcatul, şi toţi suntem părtaşi ai acestui păcat. Ziarele nu scriu şi nici nu auzim, eventual foarte sporadic, că în spatele fiecărui rău stau egoismul oamenilor, lipsa de iubire, orgoliul, laşitatea, îndepărtarea de Dumnezeu, ateismul. Acestea sunt păcatele noastre.
Iată, în jurul lui Ioan Botezătorul, o mulţime imensă, majoritatea păcătoşi. Şi din această mulţime păşeşte înainte Isus, despre care Botezătorul spune: iată, Mielul Lui Dumnezeu. Lumea doreşte numai pace şi belşug, doar noi creştinii am vrea să ne eliberăm şi de păcat. Se ştie că dacă vrem să scăpăm de buruieni, nu frunzele trebuie să le rupem, ci ele trebuie smulse din rădăcină. Isus a venit ca să stârpească răul din rădăcină. Şi viaţa noastră oscilează între Dumnezeu şi păcat. Dar ştim că celui care se luptă cu păcatul, doreşte să se lepede de acesta, şi-şi deschide larg mâna către Mielul nevinovat al lui Dumnezeu, aceluia El îi va aduce eliberarea.
Fraţilor şi Surorilor! Dumnezeu este infinita iubire, îndurare şi iertare. Îl iubeşte pe om, de aceea l-a şi creat şi, pentru că îl iubeşte şi pe omul păcătos, L-a trimis pe Fiul Său pe Pământ. Isus este Iubirea întrupată, este Iubirea cea mai mare. Căci „mai mare dragoste nu se putea decât să-şi dea viaţa pentru semeni”. Mielul nevinovat iese din rând şi porneşte pe calea crucii, ca să învingă păcatul.
Iată, Mielul lui Dumnezeu! La acest îndemn doi ucenici au început să-L urmeze pe Isus. Primele cuvinte, pe care Isus le rosteşte potrivit Evangheliei lui Ioan, reprezintă o întrebare: Ce căutaţi? Şi această întrebare o pune şi astăzi la toţi ucenicii şi tuturor credincioşilor. – Dorim să ştim mai multe despre Tine, vrem să te cunoaştem. Nu i-a refuzat. Nu ne refuză nici pe noi, dar ştim că nu e de ajuns o întâlnire pe fugă cu Isus ca să-i descoperim identitatea. Trebuie să rămânem cu El, să petrecem toată ziua împreună, fiecare clipă preţioasă a vieţii. Din această convieţuire cu Isus izvorăşte orice apostolat, pentru a-i duce şi pe alţii la El, precum şi toată puterea şi perseverenţa în lupta cu păcatul.
Înainte de Sfânta Împărtăşanie auzim: fericiţi cei chemaţi la ospăţul Mielului! Cel care s-a dat pe cruce din dragoste pentru noi, se dă acum din dragoste în Sfânta Împărtăşanie. Aceasta nu este altceva decât menţinerea iubirii până la sfârşitul lumii. Vine şi la noi, atunci când ne împărtăşim, tot pentru a aprinde şi păstra această iubire în inimile noastre, ca apoi, prin intermediul nostru, să o răspândească în lumea întreagă.
Fraţilor şi Surorilor! Dumnezeu i se adresează fiecăruia pe nume. Samuel a ascultat de cuvântul Domnului, … şi Domnul a fost întotdeauna cu el. Iar Cristos oferă adăpost, tuturor celor care merg pe urma lui. Suntem, oare, pregătiţi să-L urmăm şi să rămânem cu El?
Această splendidă biserică ne arată cât de minunat este să fii cu Dumnezeu, dar ne şi atenţionează, că drumul care duce la El este Calvarul. Să nu ne speriem de acest drum, Fraţi şi Surori! Să pornim, şi să parcurgem împreună cu El calea crucii vieţii noastre. Pacea, bucuria, fericirea şi însuşi Dumnezeu vor fi răsplata noastră. Amin. |
|
|
|
|
