Viaţa Spirituala - Calvaria - Satu Mare
|
Triduumul pascal in parohie
În acest an, Biserica Romano-Catolică celebrează în perioada 5-7 aprilie, cele trei zile sfinte care precedă marea sărbătoare a Paştelui. Această perioadă mai poartă numele de "triduum pascal" şi are o importanţă deosebită, pregătind pentru sărbătoarea Învierii Domnului. Prin celebrările din aceste zile se face prezent şi se împlineşte misterul Paştelui, adică trecerea lui Isus Cristos la Dumnezeu Tatăl.
Joia Sfântă
Joi dimineaţa are loc începând cu ora 10.00 Liturghia crismei (uleiurilor), pe care o celebrează episcopul împreună cu toţi preoţii săi în catedrală şi în care sunt binecuvântate uleiurile, această Liturghie fiind ca o manifestare a unităţii preoţilor cu episcopul lor.
Preoţii din toată dieceza vor fi în jurul episcopului, moment în care îşi vor reînnoi făgăduinţele din ziua hirotonirii. În cadrul sfintei Liturghii se vor sfinţi uleiurile pentru cei care urmează a fi botezaţi, pentru cei ce vor primi sacramentul sfântului Mir şi pentru bolnavi.
Uleiurile noi sfinţite vor fi împărţite bisericilor parohiale; cele vechi vor fi arse împreună sau vor fi puse în candela de la preasfântul sacrament. Credincioşii vor primi explicaţii asupra folosirii uleiurilor sacre şi a eficacităţii lor în viaţa creştină.
Cu Liturghia de seară (Liturghia Cinei Domnului) din Joia Mare, care în parohia noastră începe la ora 19.00, Biserica începe triduumul pascal şi cinsteşte Cina cea nouă când Domnul Isus, în noaptea în care era vândut, iubindu-i pe ai săi până la sfârşit, şi-a oferit lui Dumnezeu trupul şi sângele său sub speciile pâinii şi vinului şi le-a dat apostolilor să le ia şi, sub aceeaşi specie a simbolului, a poruncit să le ofere succesorilor lor în preoţie.
Euharistia, Preoţia şi porunca Domnului de iubire fraternă vor sta în centrul atenţiei în cadrul sfintei Liturghii a Cinei Domnului. Sfânta Împărtăşanie este mutată într-un altar lateral, iar credincioşii îl vor adora pe Cristos şi vor medita la pătimirile sale în cadrul Adoraţiei.
Vinerea Sfântă
Vinerea Mare este ziua în care a fost jertfit Cristos. Biserica, privind şi adorând crucea Domnului şi Mirelui ei, comemorează naşterea sa din coasta lui Cristos întins pe cruce şi mijloceşte pentru mântuirea întregii lumi.
După o tradiţie foarte veche Biserica nu celebrează Liturghia în ziua aceasta. Sfânta Împărtăşanie se distribuie credincioşilor numai în cadrul celebrării Patimii Domnului. Altarul nu are nimic pe el: nici cruce, nici sfeşnice, nici feţe de altar.
Celebrarea Patimii Domnului are loc - pentru membrii comunității noastre la ora 19.00 - şi se compune din trei părţi: liturgia cuvântului, adorarea crucii şi distribuirea sfintei Împărtăşanii. În cadrul liturgiei cuvântului se proclamă patima Domnului Isus Cristos după sfântul Ioan.
Vinerea Mare este zi de post şi de abstinenţă.
Sâmbăta Sfântă
În această zi, Biserica, stând la mormântul Domnului, meditează pătimirea şi moartea sa. Nu se celebrează sfânta Liturghie; altarul nu are nimic pe el până după vestirea solemnă a Învierii, când se dă loc bucuriei pascale.
Cristos este în mormânt, ca atare Biserica este în tăcere. Ca să fie ilustrat misterul Sâmbetei Sfinte, poate fi propusă credincioşilor spre venerare imaginea lui Cristos răstignit sau pus în mormânt, imaginea lui coborât în iad sau o imagine a sfintei Fecioare Îndurerată. În Sâmbăta Sfântă, în Catedrală, va fi expus Sfântul Sacrament pentru adorare.
Noaptea Sfântă
Conform unei tradiţii foarte vechi, noaptea aceasta este o priveghere în cinstea Domnului, astfel încât credincioşii, urmând îndemnul evangheliei, ţinând în mâini candele aprinse, să fie asemenea slujitorilor care îl aşteaptă pe stăpânul lor să se întoarcă, pentru ca atunci când va sosi, găsindu-i veghind, să-i aşeze la masă.
Privegherea din această noapte este astfel orânduită încât, după o scurtă ceremonie a luminii (partea întâi a acestei privegheri), sfânta Biserică să mediteze lucrurile minunate pe care Domnul Dumnezeu le-a săvârşit pentru poporul său de la început, încrezătoare în cuvintele şi promisiunile lui (partea a doua, sau liturgia cuvântului), până când, apropiindu-se ziua Învierii, împreună cu cei proaspăt renăscuţi prin Botez (partea a treia) este invitată să ia parte la masa pe care Domnul a pregătit-o poporului său prin moartea şi învierea sa (partea a patra).
Întreaga celebrare a privegherii pascale are loc – în Biserica Calvaria- începând cu ora 22.00.
Binecuvântarea focului în afara bisericii, aprinderea lumânării pascale şi a celorlalte lumânări, preconiul pascal (o cântare specială adresată lui Cristos, lumina lumii), lecturi multe din Vechiul Testament, proclamarea evangheliei Învierii, înnoirea făgăduinţelor de la Botez, împărtăşirea credincioşilor - stau în centrul atenţiei acestei nopţi sfinte. După Sfânta Liturghie se vor sfinți mâncărurile pascale.
Ziua de Paşti
Liturghia zilei de Paşti se celebrează cu mare solemnitate. În locul actului penitenţial (recunoaşterea vinovăţiei), se face stropirea cu apă binecuvântată în noaptea precedentă pentru a aminti de Botez. Lumânarea pascală este pusă lângă amvon sau lângă altar şi rămâne acolo tot timpul pascal, iar la celebrările liturgice mai solemne ale acestui timp, adică la Liturghie, la Laude şi la Vespere, este aprinsă, până în duminica Rusaliilor.
Începând din ziua de Paşti, în loc de Îngerul Domnului, se spune "Bucură-te, regina cerului". |
|
|
|
|
